E Vremea Carnavalului
În anul 2018
Una din tradiţiile greceşti păstrată şi promovată de Uniunea Elenă din România prin proiectul „Lunea Curată” este dedicată intrării în postul Paştelui. Această zi devenită simbol marchează totodată şi Lăsatul de sec, sărbătoare religioasă ce înseamnă sfârşitul unei perioade de distracţii şi petreceri cu mâncare multă şi apetisantă, cu muzică şi dansuri, dar mai ales cu costume vesele de carnaval care acum umplu străzile şi locurile publice din întreaga Grecie. Peisajul, din care nu lipsesc bucuria şi dinamismul participanţilor, se integrează perfect de aproape un deceniu în mica Grecie de la Uniunea Elenă din România, în cadrul proiectului „Lunea Curată”. Ca şi în alte dăţi, actuala ediţie, cea de-a IX-a, a păstrat tradiţia şi a fost găzduită de Muzeul Naţional al Satului „Dimitrie Gusti” din Bucureşti. În miezul zilei de duminică, 18 februarie, ziua Lăsatului de sec, tinerii din comunităţile noastre teritoriale au invadat generosul foaier al muzeului şi s-au întrecut în prezentarea costumaţiei, prin adevărate mici spectacole de poezie, muzică şi dans.
După cuvântul de deschidere al domnului Dragoş Gabriel Zisopol, preşedintele şi deputatul Uniunii Elene Din România, şi al domnului Corneliu Dumitrescu, din partea gazdelor, începutul carnavalului a fost dat de măştile autentice aduse din Nausa de tinerii Comunităţii Elene Prahova, în urma cărora s-au aliniat la parada costumelor toţi ceilalţi participanţi veniţi de la Comunităţile Elene Brăila, Bucureşti, Constanţa, Craiova, Galaţi, Iaşi, Piatra Neamţ,
Piteşti, Prahova, Roman, Târgovişte, Tulcea, de la Liceul de coregrafie „Floria Capsali” şi Liceul „Hristo Botev”, ambele din Bucureşti, şi invitaţii din partea minorităţii armene, italiene şi ucrainene. Diversitatea, culoarea, veselia şi entuziasmul au caracterizat coloana vie, ca un râu izvorât din munte către mare, sub soarele sclipitor al micii Elade din România.
Ca de fiecare dată, microfonul a fost atribuit pentru început comunităţii gazdă, Filiala Elenă Bucureşti. De acest privilegiu s-au bucurat copiii, preşcolarii şi şcolarii mici care şi-au prezentat prin poezii şi cântecele personajele pe care le reprezentau. După încurajări şi aplauze, a venit rândul paşilor de dans bine antrenaţi ai celor mai mari. Spectacolul bucureştean s-a încheiat cu momentul coregrafic al lebedelor de la liceul de artă „Floria Capsali”, partenerii noştri.
Cel mai „tânăr” preşedinte al filialelor Uniunii Elene din România, domnul Cepalis Boris, care se pregăteşte să-şi serbeze nanogenatul, a fost prezent la eveniment împreună cu cei mai mici dansatori ai comunităţii Roman. Spectacolul lor a reunit mai multe generaţii, dovadă inconfundabilă a păstrării şi promovării elenismului. După cum era şi firesc, celelalte comunităţi participante s-au întrecut în momente artistice care să îi reprezinte. În regie proprie, prin mijloace artistice diferite, fiecare mic ansamblu s-a integrat în atmosfera de carnaval, reuşind spectacolul spectacolelor. Conform tradiţiei proiectului, am avut plăcerea de a ne fi alături şi alte minorităţi. Costumaţia specifică şi momentele artistice oferite de armeni, italieni şi ucraineni au fost ingredientele care au pigmentat mai vizibil
evenimentul.
Partea de spectacol s-a încheiat cu o horă în care s-au prins toţi participanţii. Sfârşitul evenimentului l-a constituit o binemeritată trataţie oferită de Uniunea Elenă din Romania şi îndulcită de produsele Chipita, prin domnul Makris Evanghelos, managerul firmei. (Olimpia Bândea, preşedinte Filiala Elenă Bucureşti)
