Proiecte de anvergură ale Uniunii Elene din România în 2018
Vasilopita
După cum se cunoaşte, povesteactradiţiei ortodoxe greceştica Vasilopitei ce ascunde înăuntrul său bănuţul norocos, vine de acum mai bine de 1600 de ani din Asia Mică, mai exact din Cezareea Capadociei, pe vremea când Vasile cel Mare era episcop.
Pentru a salva oraşul de jefuire din calea Prefectului de Capadocia, a adunat de la concetăţenii săi tot aurul pe care-l aveau în bijuterii şi monezi, spre a-l oferi atacatorului.
Se pare însă că, acesta s-a ruşinat în faţa gestului Episcopului Vasile şi a plecat fără să ia nimic. În încercarea de a înapoia oamenilor piesele din aur, Episcopul a poruncit să se facă plăcinte, în care a pus câte o bijuterie sau câte o monedă.
După binecuvântare, plăcintele au fost împărţite localnicilor şi astfel, fiecare a luat ce a găsit în plăcinta care i s-a oferit. De atunci, se păstrează credinţa potrivit căreia cel care va nimeri moneda, va fi norocos tot anul. Deoarece grecii erau marinari şi nu se întorceau toţi din călătorie până la 1 ianuarie, Vasilopita continua să se pregătească în fiecare oraş-port, până în ziua în care se întorcea şi ultima corabie.
Ziua națională a Greciei (25 martie)
Ziua de 25 martie, ZIUA BUNEI VESTIRI, este un moment care unește grecii și filoelenii de pretutindeni sub sceptrul credinței și al amintirii declanșării REVOLUȚIEI RENAȘTERII NAȚIONALE a poporului elen, revoluția antiotomană din anul 1821. În acest spaţiu binecuvântat de Dumnezeu, cu puţină vreme înainte de a înceta din viaţă, spre sfârşitul secolului al XVIII-lea, revoluţionarul, scriitorul, omul de aleasă cultură Rigas Fereos
a elaborat un „proiect de constituţie”, prefigurând emanciparea naţională a elenilor, înlăturarea dominaţiei otomane în Balcani, constituirea premiselor pentru existenţa unui stat elen democratic, ai cărui cetăţeni, indiferent de etnie şi rang social ar fi avut drepturi şi obligaţii egale.
Cele gândite de Rigas Fereos, au animat cugetul şi fapta membrilor organizaţiei secrete „Filiki Eteria”, care, după îndelungi pregătiri, după sfinţirea steagurilor şi armelor la Biserica „Trei Ierarhi” din Iaşi, în ultima decadă a lunii februarie 1821 – deci, în urmă cu 197 de ani, au pornit lupta armată, în frunte avându-l pe Alexandru Ipsilanti, pentru independenţa şi suveranitatea Eladei. Chiar dacă puţini au izbutit să ajungă în patria originară, marea majoritate pierzându-şi viaţa, alături de panduri, înfruntând oştile otomane la Drăgăşani şi Secu (în memoria sacrificiilor româno-elene, edilii oraşului au ridicat un monument la sfârşitul secolului al XIX-lea) ei au fost în primele rânduri ale mişcării de eliberare naţională, care cuprinsese întreg arealul elen, pornind din Peloponez, regiune după regiune reuşind să-şi adjudece independenţa, cu grele sacrificii.
Lozinca lui Rigas Fereos „Mai bine o viaţă liberă timp de o oră, decât 40 de ani de sclavie şi ocnă” şi cea a lui
Alexandru Ipsilanti „Libertate sau moarte”, dovezi ale determinării şi spiritului de sacrificiu al luptătorilor greci,
au devenit simbolurile revoluției elene care a dus, în final, la crearea în anul 1829 a statului modern grec.
Olimpiada națională de limba neogreacă
A intrat deja în tradiţia Uniunii Elene din România ca în fiecare an şcolar, odată cu sosirea primăverii, să
aibă loc etapa naţională a Olimpiadei de Limba Neogreacă, etapă la care participă elevi calificaţi la etapa
judeţeană cu minim nota 8,50. Aflată anul acesta, la cea de-a XVII-a ediție, olimpiada națională a reunit un număr apreciabil de concurenţi, mai precis 156, fapt ce a reflectat implicarea asiduă a cadrelor didactice ale Uniunii Elene din România şi nu numai, atât în atragerea unui număr mai mare de elevi în studiul limbii neogreceşti ca disciplină şcolară fie ca limbă maternă fie ca limbă străină – opţională cât şi în pregătirea acestora pentru competiţie.
Olimpiada națională de limbă neogreacă este inclusă în Calendarul olimpiadelor și concursurilor școlare
finanțate de MEN din anul școlar 2009-2010 și are ca scop atât identificarea și evaluarea elevilor cu un înalt nivel de competență în domeniul limbii cât și promovarea excelenței în acest domeniu, în vederea susținerii identității lingvistice și culturale a grecilor de pretutindeni.
Grație strânsei colaborări a Uniunii Elene din România, reprezentată prin domnul președinte Dragoș Gabriel Zisopol cu Ministerul Educației din România, Departamentul Minorități prin doamna insp. general Mina-Maria Rusu şi Inspectoratul Şcolar al Municipiului Bucureşti, prin doamna insp. minorități Peter Alexandrina, olimpiada s-a derulat conform programului stabilit. Menționăm, de asemenea, implicarea Liceului Teoretic „Dante Alighieri” în calitate de gazdă a desfășurării probei scrise a elevilor, prin punerea la dispoziție a sălilor de clasă, a profesorilor supraveghetori în timpul lucrării scrise și a logisticii necesare. Un sprijin deosebit ne-a fost acordat şi de Colegiul Național de Informatică care a asigurat o masă de prânz pentru elevi și însoțitorii acestora.
E vremea carnavalului
Una din tradiţiile greceşti păstrată şi promovată de Uniunea Elenă din România prin proiectul „Lunea Curată” este dedicată intrării în postul Paştelui. Această zi devenită simbol marchează totodată şi Lăsatul de sec, sărbătoare religioasă ce înseamnă sfârşitul unei perioade de distracţii şi petreceri cu mâncare multă şi apetisantă, cu muzică şi dansuri, dar mai ales cu costume vesele de carnaval care acum umplu străzile şi locurile publice din întreaga Grecie. Peisajul, din care nu lipsesc bucuria şi dinamismul
participanţilor, se integrează perfect de aproape un deceniu în mica Grecie de la Uniunea Elenă din România, în cadrul proiectului „Lunea Curată”. Ca şi în alte dăţi, actuala ediţie, cea de-a IX-a, a păstrat tradiţia şi a fost găzduită de Muzeul Naţional al Satului „Dimitrie Gusti” din Bucureşti.
După cuvântul de deschidere al domnului Dragoş Gabriel Zisopol, preşedintele şi deputatul Uniunii Elene Din România, şi al domnului Corneliu Dumitrescu, din partea gazdelor, începutul carnavalului a fost dat de măştile autentice aduse din Nausa de tinerii Comunităţii Elene Prahova, în urma cărora s-au aliniat la parada costumelor toţi ceilalţi participanţi veniţi de la Comunităţile Elene Brăila, Bucureşti, Constanţa, Craiova, Galaţi, Iaşi, Piatra Neamţ, Piteşti, Prahova, Roman, Târgovişte, Tulcea, de la Liceul de coregrafie „Floria Capsali” şi Liceul „Hristo Botev”, ambele din Bucureşti, şi invitaţii din partea minorităţii armene, italiene şi ucrainene. Diversitatea, culoarea, veselia şi entuziasmul au caracterizat coloana vie, ca un râu izvorât din munte către mare, sub soarele sclipitor al micii Elade din România.
Olimpiada internațională a elenismului
În prima decadă a lunii septembrie, mai precis, în intervalul de timp 5-9 septembrie 2018, la București, sub Înaltul patronaj al Camerei Deputaților, în maiestoasa clădire a Parlamentului Român au intrat în competiție la Olimpiada Internațională a Elenismului, desfășurată pentru a 5-a oară consecutiv, 7 loturi olimpice de elevi provenind din 6 țări: Grecia, Moldova, Ungaria, Cipru, Ucraina și România, totalizând un număr de 56 de
elevi, numărul depășind pe cel de anul trecut. Precum în edițiile anterioare, Olimpiada a fost organizată de Uniunea Elenă din România prin implicarea majoră a președintelui Uniunii, domnul
conf. univ. dr. Dragoş Gabriel Zisopol, deputat al minorității grecești din România, în parteneriat cu Ministerul Educației Naționale, prin doamna conf. univ. dr. Mina-Maria Rusu, insp. general în cadrul Ministerului Educaţiei Naţionale (MEN).
Suportul financiar pentru desfășurarea evenimentului a fost asigurat de Ministerul Educaţiei Naţionale prin Inspectoratul Şcolar Judeţean Ilfov, din bugetul aprobat pe anul 2018, și de Uniunea Elenă din România.
Desfăşurată sub Înaltul Patronaj al Ministerul Culturii şi Identităţii Naţionale şi inclusă în seria manifestărilor dedicate Centenarului Unirii, cea de-a VI-a ediţie şi-a propus să promoveze dialogul intercultural, să reunească
şi să pună în evidenţă într-o manifestare comună valorile şi tradiţiile minorităţilor naţionale din România.
Alfabetul conviețuirii
În a doua decadă a lunii septembrie, oraşul Ploieşti a fost gazda festivalului cu titlul „ALFABETUL CONVIEŢUIRII”, – proiect iniţiat de Uniunea
Elenă din România şi cofinanţat de Primăria Municipiului Ploieşti şi Ministerul Culturii şi Identităţii Naţionale. Manifestările au avut loc în perioada 21-23 septembrie 2018, pe Bulevardul Castanilor, un spaţiu ce ne reaminteşte despre vechiul Ploiești, bogat şi sclipitor, cu case luxoase şi statui frumoase, cândva capitală a afacerilor din România.
Ajutăm poporul grec!
Uniunea Elenă din România a fost profund marcată de drama prin care a trecut poporul grec din cauza celui mai distrugător incendiu din ultimele decenii din această ţară. Calamitatea a lovit împrejurimile Atenei la jumătatea lunii iulie 2018 şi a provocat moartea a zeci de persoane, rănirea altor câtorva sute şi foarte multe pagube materiale, determinând statul grec să decreteze trei zile de doliu naţional.
În spiritul moto-ului „SUFLET DE GREC ȘI INIMĂ DE ROMÂN”, din inițiativa și participarea personală a domnului Dragoș Gabriel Zisopol, preşedintele şi
deputatul Uniunii, s-a considerat că este de datoria grecilor din România să contribuie cât de repede posibil la alinarea suferinţei celor afectați.
S-a decis acordarea unui sprijin, atât sinistraţilor din Attika cât și din Kineta, iar acest lucru putea deveni posibil nu numai cu ajutorul membrilor Uniunii Elene, ci și a întregului popor român, a instituțiilor de stat și private, a tuturor personalităților care aveau posibilitatea să se alăture și să ajute. Ca urmare, în data de 24 iulie, Uniunea Elenă din România a demarat campania umanitară „AJUTĂM POPORUL GREC!”.
Festivalul Elenismului din România
FESTIVALUL ELENISMULUI DIN ROMÂNIA, cel mai important proiect iniţiat de Uniunea Elenă din România, a ajuns anul acesta la cea de-a XVIII-a ediţie. Proiectul, inclus în seria celor dedicate Centenarului Unirii, s-a desfăşurat la Salonic în perioada 18-21 octombrie 2018, a fost cofinanţat de Ministerul Culturii şi Identităţii Naţionale şi a beneficiat de Înaltul Patronaj al Ministerului de Externe al Greciei – Secretariatul General al Grecilor de Peste Hotare.
Manifestarea a reunit 24 de ansambluri artistice ale Comunităților Elene din România şi cele ale invitaţilor, în total, peste 400 de interpreţi, o inestimabilă dăruire şi putere de muncă din partea instructorilor, coregrafilor, organizatorilor, de care s-a bucurat un numeros public pe parcursul a două zile, însumând 12 ore de cântece şi dansuri greceşti şi româneşti. Spectacolele s-au desfăşurat într-un spaţiu special amenajat în cadrul celui mai mare centru expoziţional din Salonic – TIF Helexpo.
Ziua Marelui NU
Epopeea elenă din anii 1940- 1941 reprezintă un hotar istoric în calea naţiunii elene întrucât respingerea atacului fascist care a provocat pe atunci admiraţia lumii, a dezvăluit puterea pe care o ascunde în sine sufletul elen. Un suflet care, în acel moment critic, a nesocotit proporţiile defavorabile ale cifrelor, a mobilizat întreaga naţiune şi a repurtat o strălucită izbândă care a reînnoit încrederea naţiunii în viitorul său şi în forţele sale.
Pentru acest suflet elen, toţi grecii şi filoelenii de pretutindeni se adună în ziua de 28 octombrie şi comemorează demnitatea acestor eroi care şi-au iubit patria mai mult decât propria lor viaţă. Membri ai conducerii Uniunii Elene din România şi ai Filialei Elene Bucureşti au participat în dimineaţa de 28 octombrie 2018 la un Te-Deum oficiat la Biserica Greacă „Buna Vestire” de părintele Ioan Moldoveanu. Au fost prezenţi E.S. domnul Vasilis Papadopoulos, ambasadorul Republicii Elene în România, domnul Ioannis Sarrigiannis,ataşatul militar, numeroşi demnitari ai aceleiaşi Ambasade, domnul Dragoş Gabriel Zisopol, preşedintele şi deputatul Uniunii Elene din România, reprezentanţi ai Şcolii greceşti „Athena” din Bucureşti, cetăţeni greci, mulţi filoeleni etc.