Dezvoltarea relațiilor bilaterale România-Grecia
Uniunea Elenă din România a înfrățit Universitatea de Petrol și Gaze din Ploiești cu Universitatea Democritus din Tracia – Grecia
Ca urmare a inițiativei președintelui Uniunii Elene din România, domnul Dragoș Gabriel Zisopol, două universități, Universitatea de Petrol și Gaze din Ploiești și Universitatea Democritus din Tracia au hotărât să colaboreze strâns în domenii de interes comun. Înainte de a prezenta acțiunile întreprinse în acest scop în perioada 2016-2017 se impune o mică prezentare a celor două universități.
Universitatea Democritus din Tracia s-a înființat în anul 1973 și și-a luat numele de la marele filozof al antichității Democrit (460-370 î.Hr.) născut la Abdera pe meleagurile Traciei. Sediul Universității se află în orașul Komotini, unde se află cele mai multe facultăți (7), dar există facultăți și departamente și în orașele Xanthi (5), în Alexandroupoli (4) și Orestiada (2). Cursurile acestor facultăți și departamente sunt urmărite de peste 25.000 de studenți. De menționat că în anul 2000, la Komotini, s-a înființat Departamentul de limbi, literaturi și culturi a țărilor riverane Mării Negre, în cadrul căruia există și o catedră de limbă, cultură și civilizație românească. Interesant este și faptul că decanul Facultății de Istorie de la Komotini, profesorul Kostas Hatzopoulos, și-a făcut doctoratul la București cu profesorul Dan Berindei.
Universitatea de Petrol și Gaze din Ploiești a fost înființată în anul 1948 și în prezent are circa 7.000 de studenți, dintre care 321 din alte țări. Trebuie menționat că în cei 68 de an de existență s-au școlarizat peste 3.000 de studenți din peste
80 de țări. Din această categorie fac parte și cei 109 absolvenți care provin din Grecia și sunt menționați în frumoasa și interesanta broșură bilingvă editată recent de profesorii Mihail Minescu și Dragoș Gabriel Zisopol. Mulți dintre acești absolvenți au avut sau încă mai au importante funcții în companiile în care lucrează. Toți acești absolvenți fac parte din „marea familie de ingineri petroliști” formați la renumita facultate din Ploiești.
Prima întâlnire a avut loc în perioada 14-16 iulie 2016, la Ploiești, când o delegație a
Universității Democritus condusă de prof. dr. ing. Athanasios Karambinis, rectorul instituției menționate a semnat, în sala Senatului Universității de Petrol și Gaze protocoalele de colaborare bilaterală dintre Universitatea Democritus și Universitatea de Petrol și Gaze, respectiv, Universitatea Democritus și Uniunea Elenă din România. Aceste acorduri bilaterale vizau stimularea relațiilor instituționale în diferite domenii de interes pentru ambii parteneri. Programul delegației elene a cuprins vizite la Universitatea București – Departamentul de Filologie Clasică și Neogreacă, Ambasada Republicii Elene în România, precum și alte obiective de interes de pe Valea Prahovei.
A doua întâlnire a avut loc în perioada 17-19 mai 2017, când delegația Universității de Petrol și Gaze din Ploiești compusă din profesorii universitari Pascu Mihai Coloja, rectorul Universității, Mihail Minescu, prorector, Iulian Nistor, decan și Dragoş Gabriel Zisopol în calitate de profesor al acestei Universități, dar și în calitate de președinte şi deputat al Uniunii Elene din România, a efectuat o vizită de răspuns la invitația Universității Democritus. Delegația română și-a început activitatea printr-o
vizită la Consulatul general al României la Salonic, unde domnul Salamon Martin, consulul general al României i-a primit pe înalții oaspeți cu satisfacție și i-a informat despre activitatea consulatului și despre relațiile bilaterale româno-elene, în special pe plan cultural. A doua zi a avut loc primirea oficială la Sediul Administrativ al campusului universitar de la Komotini. Aici s-au desfășurat lucrările dintre cele două delegații și s-au trasat direcțiile de colaborare în viitor. Universitatea Democritus s-a angajat să sprijine pregătirea învățătorilor și profesorilor care predau limba neogreacă în cadrul Uniunii Elene din România și să le furnizeze diferite materiale (cărți, material didactic adecvat etc.) Va sprijini desfășurarea Olimpiadei Internaționale a Elenismului care are loc în fiecare an în România.
De asemenea, Universitatea de Petrol și Gaze în colaborare cu Universitatea Democritus din Tracia vor organiza un program de masterat la Ploieşti, la care vor avea acces tineri absolvenți ai celor două instituţii de învăţământ menţionate. Uniunea Elenă va sprijini catedra de limba română din cadrul Departamentului de limbi, literaturi și culturi a țărilor riverane Mării Negre cu diferite cărți editate de editura proprie, UER Press.
În continuare, cele două delegații s-au deplasat în orașul Xanthi, unde au fost primiți de viceguvernatorul unității regionale Xanthi, Konstantinos Zagnaferi, care i-a informat despre sprijinul acordat de autoritățile locale guvernamentale Universității Democritus și s-a arătat încântat de colaborarea româno-elenă în domeniul învățământului. Delegația română s-a întâlnit cu numeroși profesori de la cele trei facultăți politehnice din Xanthi și au vizitat principalele
laboratoare ale Politehnicii.
În ziua a treia delegația română a vizitat campusul universitar din orașul Alexandroupoli, unde a putut vedea noile laboratoare ale Facultății de Medicină și
ale Facultății de Biologie moleculară. Colaborarea dintre cele două Universități și Uniunea Elenă a început într-un ritm intens, așa că rezultatele muncii depuse nu vor întârzia să se vadă. După cum mărturisea domnul Athanasios Karambinis, s-au pus bazele unei mari familii în cadrul căreia studenții și absolvenții celor două universități vor avea numai de câștigat.
"SUFLET DE GREC ȘI INIMĂ DE ROMÂN"- SOLIDARITATE cu cei afectaţi de INCENDIILE distructive DIN GRECIA – IULIE 2018
Uniunea Elenă din România a fost profund marcată de drama prin care a trecut poporul grec din cauza celui mai distrugător incendiu din ultimele decenii din această ţară. Calamitatea a lovit împrejurimile Atenei la jumătatea lunii iulie 2018 şi a provocat moartea a zeci de persoane, rănirea altor câtorva sute şi foarte multe pagube materiale, determinând statul grec să decreteze trei zile de doliu naţional. În spiritul moto-ului „SUFLET DE GREC ȘI INIMĂ DE ROMÂN”, din inițiativa și participarea personală a domnului Dragoș Gabriel Zisopol, preşedintele şi deputatul Uniunii, s-a considerat că este de datoria grecilor din România să contribuie cât de repede posibil la alinarea suferinţei celor afectați.
S-a decis acordarea unui sprijin, atât sinistraţilor din Attika cât și din Kineta, iar acest lucru putea deveni posibil nu numai cu ajutorul membrilor Uniunii Elene, ci și a întregului popor român, a instituțiilor de stat și private, a tuturor personalităților care aveau posibilitatea să se alăture și să ajute. Ca urmare, în data de 24 iulie, Uniunea Elenă din România a demarat campania umanitară „AJUTĂM POPORUL GREC!”
Au răspuns favorabil iniţiativei Uniunii Elene din România, oferind sprijin moral, material şi financiar: Majestatea Sa Margareta, Custodele Coroanei Române; Preşedintele Societăţii Naţionale de Cruce Roşie din România, Vicepreşedintele Societăţii Naţionale Crucea Roșie Română; Televiziunea Națională Română (TVR); Radio România Actualităţi; posturile private de televiziune DIGI 24, B1 TV, AGERPRES, Primăria și Consiliul Municipal Ploiești, Agenția Națională de Administrare Fiscală; Camera de Comerț și Industrie Prahova; companiile BES România; Nikki Event; CONPET SA PLOIEȘTI; SELGROS CASH & CARRY Ploiești și Brașov; Filarmonica „Paul Constantinescu” din Ploiești; Federaţia Comunităţilor Evreieşti din România; membrii comunităților elene din România precum și foarte mulţi filoeleni.
Toate comunităţile greceşti, membre ale Uniunii Elene din România s-au mobilizat pentru a oferi ajutorul lor: sediile au devenit centre de strângere a donaţiilor, au fost tipărite flayere spre mediatizarea campaniei, oamenii
au fost îndrumaţi să doneze sume în conturile deschise de Uniune etc. La iniţiativa Uniunii Elene din România şi ca urmare a demersurilor efectuate de conducerea acesteia, cu sprijinul Televiziunii publice
naţionale TVR 1 a fost lansată şi o campanie de strângere de fonduri prin intermediul conturilor bancare deschise de Uniunea Elenă cât şi prin sistemul de donaţie SMS.
O primă acțiune a campaniei, încheiată cu succes în zilele de 11 și 12 august 2018, a fost cea care, după 18 ore de condus, un convoi de 6 mașini, la care s-au adăugat 12 persoane, au reuşit predarea a 10 tone de produse către Primăria Aspropyrgos. Datorită relaţiilor de prietenie existente între cele două instituţii, Primăria s-a angajat să aibă grijă ca aceste ajutoare să ajungă acolo unde este nevoie. Totodată, trebuie menţionat că, profitând de această ocazie, au fost livrate și primele 3000 de cărți destinate Bibliotecii Ploiești, cu sediul în orașul Aspropyrgos, iniţiativa înfiinţării acestei instituţii aparţinând preşedintelui Uniunii Elene din România, domnul Dragoş Gabriel Zisopol
La această acţiune, au întâmpinat delegaţia condusă de domnul domnul Dragoş Gabriel Zisopol, domnul Dimitrios Plevrakis, secretar general al Grecilor de Pretutindeni din cadrul Ministerului de Externe al Greciei, consilierii municipali Ghiorghios Filis, Konaxis Andonis şi Kallieris Konstantinos, domnul Houpis Athanasios, secretar general
al Primăriei Municipiului Aspropyrgos, iar din partea Asociației Kalligaia secretarul general domnul Botzakis
Ioannis. Ca întotdeauna, au fost alături şi membrii comunității române „Sfinții Constantin și Elena” din Aspropyrgos.
De asemenea, domnul deputat a organizat şi coordonat spectacolul umanitar susţinut de ansamblul de dansuri greceşti „Kymata” al Uniunii Elene din România, filiala Prahova, în insula Evia. Manifestarea a fost sprijinită de domnul Ioannis Kontzias, viceguvernatorul Greciei Centrale. Le mulțumim sincer tuturor celor care ne-au fost alături! Contribuția Uniunii Elene din România nu se încheie aici.
Ziua Limbii Elene la Ambasada Republicii Elene de la București
Ambasadele Republicii Elene și Republicii Cipru în parteneriat cu Departamentul de Limbi și Literaturi Romanice, Clasice și Neogreacă al Universității din București au organizat joi, 20 februarie 2020, la Ambasada Greciei sărbătorirea Zilei Internaționale a Limbii Elene. Manifestarea, dedicată anul acesta personalității profesorului de literatură latină Liviu Franga, decanul Facultății de Limbi și Literaturi Străine a Universității din București, a inclus prezentarea unui portret al sărbătoritului, o conferinţă despre „Influența limbii grecești asupra latinei” susținută de profesorul Andreas Michalopoulos de la Universitatea din Atena, precum și ceremonia de premiere a studenților câștigători ai concursului de redactare de texte literare românești cu cuvinte de origine greacă.
Evenimentul a fost deschis de ambasadorii Republicii Elene și Republicii Cipru în România, E.S. doamna Sofia Grammata și E.S. domnul Filippos Kritiotis, în prezenţa a numeroşi ambasadori şi profesori ai Universităţii din Bucureşti, membri ai unor corpuri diplomatice acreditate la București, membri ai Filialei Elene Bucureşti etc. Evenimentul a avut loc cu sprijinul Camerei de Comerț Bilaterale Eleno-Române şi cu participarea Uniunii Elene din România.
Personalitatea profesorului Liviu Franga a fost evocată de domnul Tudor Dinu, profesor la Departamentul de Limbi
și Literaturi Romanice, Clasice și Neogreacă al Universității din București, fost student al sărbătoritului. „În urmă cu 23 de ani, în februarie 1977, îl așteptam, împreună cu colegii mei din primul an, pentru profesorul de latină, conferențiar universitar Liviu Franga. (…) Liviu Franga este principalul exeget român al poeziei latine”, a spus profesorul Dinu. Prof. Liviu Franga a afirmat că limba greacă este una mondială şi oricare altă limbă care ar dori „să-i uzurpe mondialitatea” nu reuşeşte. El a recitat cu emoţie, în faţa participanţilor, o poezie pe care intenţionează să o cuprindă într-un volum dedicat Greciei.
Într-o declaraţie pentru Agerpres, prof. Franga a mărturisit că „a existat şi un motiv personal” al participării sale la evenimentul aniversar. „Am încheiat eu, personal, un ciclu de administraţie la Universitatea din Bucureşti. A fost vorba de două mandate, 2012 – 2016 şi 2016 – 2020, în care am exercitat funcţia de decan al Facultăţii de Limbi şi Literaturi Străine. Aceasta a fost o experienţă extraordinară despre mine şi una dintre axele care mi-au călăuzit şi au străbătut activitatea mea didactică şi profesională a fost sprijinirea studiilor neoelene într-un context mai larg, într-o facultate în care se studiază circa 35 de limbi şi literaturi străine.
Aici, în zona greacă, legăturile istorice sunt extrem de importante cu România, cu istoria României, cu poporul român în general. Deci, nu a fost vorba doar de o sărbătorire personală, ci de o comuniune spirituală pe care am realizat-o cu ajutorul gazdelor. (…) Am petrecut câteva momente de neuitat sub semnul prieteniei română-greceşti”, a declarat acesta. Prof. Liviu Franga a precizat că poezia pe care a citit-o va face parte din volumul „Cântec pentru patria greacă”. „Este cea de-a doua poezie pe care am scris-o, ca un semn de omagiu adus culturii greceşti, istoriei Greciei, limbii greceşti. Activitatea mea literară este mai puţin cunoscută, am publicat câteva volume de literatură. Această poezie, audiată în premieră, face parte, împreună cu o alta, apărută în 2017, din acel proiect de volum care este pentru mine momentul de prinos adus culturii greceşti atât ca profesor, cât şi ca iubitor de cultură. Volumul se va numi „Cântec pentru patria greacă”. Am spus „patria greacă”, şi nu „Grecia”, pentru că, pentru mine, tot ceea ce este grecesc este ca a doua patrie”, a detaliat decanul din Universitatea Bucureşti.
În prelegerea sa, prof. Andreas Michalopoulos a evocat pe larg istoricul apariţiei şi evoluţiei limbii elene, cu referire la cele două puncte de contact ale acesteia cu limba latină, limbi care au constituit baza edificiului cultural european „de care noi, toţi, români şi greci, ne mândrim că aparţinem”. „Dintre factorii şi dintre toate motivele introducerii cuvintelor greceşti în limba latină niciunul nu a fost mai puternic decât religia creştină. (…) Lingviştii, bazându-se pe comparaţia sistematică dintre limba greacă, latina şi sanscrita şi limbile înrudite, au ajuns la concluzia că aceste limbi aparţin aceleaşi familii de limbi italice indo-europene. (…) S-ar putea spune simplificat că limba greacă şi limba latină seamănă între ele. Expansiunea Romei a determinat expansiunea limbii latine. (…) Cu adevărat, nu ar fi o exagerare să spunem că o parte semnificativă din vocabularul tehnic şi filosofic al limbilor europene moderne provine direct sau indirect din cuvintele latine”, a spus prof. Andreas Michalopoulos.
Manifestarea de la Ambasada Greciei încheie un ciclu de evenimente consacrate Zilei Limbii Elene, care au debutat în urmă cu 11 zile, a declarat pentru Agerpres preşedintele Uniunii Elene, domnul deputat Dragoş Gabriel Zisopol. Deputatul Uniunii Elene a amintit că, în urmă cu doi ani, s-a reuşit „un pas mare pentru elenismul mondial”, prin aprobarea, la iniţiativa sa, a legii privind instituirea Zilei limbii elene, argumentând în expunere de motive că data de 9 februarie marchează comemorarea poetului naţional grec Dionysios Solomos şi a fost declarată Ziua mondială a limbii elene în anul 2017.
„Anul trecut am sărbătorit pentru prima oară această zi, la Cercul Militar din Bucureşti, împreună cu toţi reprezentanţii oficiali ai Greciei în România. Anul acesta am dorit să realizăm ceva mult mai important şi am sărbătorit această zi în cadrul Academiei Române, unde am avut invitaţi de marcă atât din Grecia, cât şi din România. Iată că astăzi ne-am aflat la Ambasada Republicii Elene, la 11
zile după ce am sărbătorit la Academia Română, încheind la nivelul României toate manifestările pe care le-au organizat filialele teritoriale ale Uniunii Elene din România. (…) Avem o lege care ne permite să facem acest lucru – aspect foarte important pentru diaspora greacă pe plan mondial şi un exemplu totodată de urmat”, a precizat preşedintele Uniunii Elene din România. Evenimentul s-a încheiat cu ceremonia de premiere a studenţilor câştigători ai Concursului Studenţesc de redactare de texte
literare româneşti în cuprinsul cărora să existe cât mai multe cuvinte de origine greacă. Premiile au fost următoarele: premiul întâi a fost acordat doamnei Edith Uncu, premiu al doilea doamnei Gerogiana-Xanthoula-Moscu, premiu al treilea domnişoarei Mateea-Ioana Michinici-Sauciuc iar menţiunea onorifică doamnei Denisa-Elena.